Autism la copii: semne timpurii, test autism, diagnostic și intervenție.

Ce este autismul?

Autismul, sau tulburarea de spectru autist (TSA), este o tulburare de dezvoltare neurobiologică ce influențează modul în care copilul comunică, interacționează și percepe mediul înconjurător. Nu este o boală în sens clasic, ci o diferență de funcționare a creierului, care determină un mod unic de a gândi, a simți și a reacționa la lume.

Autismul se manifestă diferit la fiecare copil. De aceea, vorbim despre un spectru, care cuprinde forme ușoare (în care copilul poate fi doar retras social) până la forme severe, unde comunicarea și comportamentele sunt semnificativ afectate.

Cauzele exacte nu sunt pe deplin cunoscute. Se consideră că rezultă dintr-o combinație de factori genetici și de mediu care influențează dezvoltarea timpurie a creierului. Important este că, deși autismul nu se „vindecă”, intervenția timpurie poate îmbunătăți considerabil calitatea vieții copilului și a familiei.

Simptomele autismului la copii

Semnele autismului pot fi observate devreme, chiar din primul an de viață, însă fiecare copil are un ritm propriu de dezvoltare.

Principalele dificultăți se manifestă în două domenii:

1. Comunicare și interacțiune socială

   • Copilul nu răspunde la nume sau pare că „nu aude”.

   • Evită contactul vizual și nu zâmbește ca răspuns la zâmbetul altora.

   • Nu arată cu degetul pentru a indica obiecte.

   • Nu folosește gesturi pentru a comunica („pa-pa”, „vino”).

   • Nu se joacă alături de alți copii, ci preferă să se joace singur.

   • Poate avea întârzieri în vorbire sau repetă cuvinte fără sens (ecolalie).

2. Comportamente și interese restrictive

   • Repetă mișcări precum fluturarea mâinilor sau legănatul corpului.

   • Este extrem de atașat de o rutină zilnică și devine agitat la schimbări.

   • Prezintă interes exagerat pentru anumite obiecte, sunete sau lumini.

   • Poate fi hipersensibil la stimuli – de exemplu, zgomote, mirosuri, atingeri.

Aceste semne pot varia de la foarte subtile la evidente. Dacă observi că micuțul evită interacțiunea sau are dificultăți de comunicare, este important să soliciți o evaluare de psihiatrie pediatrică.

Autism 1 an

La 12 luni, un copil tipic caută privirea părinților, zâmbește, reacționează la nume și arată cu degetul lucruri care îi atrag atenția.

În cazul unui copil cu autism la 1 an, pot apărea semne precum:

• lipsa contactului vizual,

• absența zâmbetului social,

• lipsa răspunsului la nume,

• interes redus pentru oameni, dar crescut pentru obiecte.

Unii părinți descriu copilul ca fiind „prea cuminte” sau „indiferent”. În realitate, lipsa interesului față de interacțiune poate fi un semn precoce de TSA.

Autism 2 ani

În jurul vârstei de 2 ani, diferențele devin mai clare.

Un copil tipic combină cuvinte („mama vine”, „vreau apă”), imită acțiuni și se implică în jocuri simbolice.

Un copil cu autism la 2 ani poate:

• să nu spună cuvinte deloc sau să folosească doar câteva fără sens,

• să nu arate cu degetul și să nu ceară ajutor,

• să nu se joace „de-a ceva” (de exemplu, să hrănească o păpușă),

• să repete mișcări sau sunete în mod constant,

• să aibă reacții exagerate la zgomote sau schimbări.

Această perioadă este crucială pentru identificarea precoce. Dacă apar semne de întârziere în limbaj sau joc, este indicat să se efectueze un test autism și o evaluare psihologică.

Autism la 3 ani

La 3 ani, copilul ar trebui să poată conversa simplu, să se joace cu alți copii și să exprime emoții.

În schimb, un copil cu autism la 3 ani:

• nu inițiază conversații și nu răspunde la întrebări simple;

• preferă activități repetitive și nu se implică în jocuri interactive;

• are un interes limitat, concentrat asupra unui singur obiect sau activități;

• poate manifesta crize de furie la schimbarea rutinei;

• repetă cuvinte sau fraze fără a le înțelege sensul (ecolalie).

În această etapă, diferențele față de copiii de aceeași vârstă devin evidente și justifică o evaluare de psihiatrie pediatrică pentru diagnostic și orientare terapeutică.

Cum se face testarea pentru autism

Diagnosticul de autism se bazează pe evaluarea clinică a comportamentului și pe teste standardizate, nu pe analize medicale.

Etapele includ:

1. Consultația de psihiatrie pediatrică – analiza dezvoltării emoționale, a limbajului și a comportamentului.

2. Discuția cu părinții – istoricul dezvoltării, reacțiile la stimuli, interacțiunea socială.

3. Test autism – instrumente precum:

   • M-CHAT-R – chestionar simplu pentru copii între 16 și 30 luni;

   • ADOS-2 – test clinic de observație comportamentală;

   • ADI-R – interviu detaliat cu părinții.

4. Evaluare psihologică – măsoară atenția, limbajul și abilitățile cognitive.

5. Evaluare logopedică și ocupațională, dacă este necesar.

Rezultatul evaluării duce la un plan de intervenție autism adaptat nevoilor fiecărui copil.

Intervenția în autism

Scopul intervenției este de a sprijini dezvoltarea copilului, nu de a „corecta” cine este el.

Prin terapie constantă, copilul poate învăța să comunice, să înțeleagă emoțiile și să se adapteze mai ușor în viața de zi cu zi.

Cele mai eficiente forme de terapie autism:

• ABA (Applied Behavior Analysis) – una dintre cele mai utilizate metode, bazată pe întărirea comportamentelor pozitive.

• Logopedie copii – dezvoltă limbajul și comunicarea nonverbală.

• Terapie ocupațională – sprijină motricitatea fină și adaptarea senzorială.

• Psihoterapie copii – ajută la reglarea emoțiilor și la gestionarea anxietății.

• Consiliere parentală – oferă părinților strategii practice pentru sprijinul zilnic.

Importanța intervenției timpurii

Creierul copilului este extrem de receptiv în primii ani de viață.

Intervenția începută înainte de 3 ani poate duce la îmbunătățiri majore în limbaj, autonomie și interacțiune socială.

Cu cât terapia începe mai devreme, cu atât șansele de integrare în grădiniță și școală sunt mai mari.

Intervenția nu înseamnă doar terapie intensivă, ci și sprijin pentru familie – pentru a înțelege nevoile copilului și pentru a crea un mediu previzibil, stabil și empatic.

Când este momentul să mergi la medic

Programează o evaluare autism dacă:

• copilul nu răspunde la nume,

• evită privirea,

• nu folosește cuvinte până la 2 ani,

• nu se joacă cu alți copii,

• repetă gesturi sau sunete fără sens.

Un diagnostic timpuriu nu etichetează copilul, ci oferă șansa unei intervenții eficiente și adaptate.

Concluzie

Diagnosticul de autism la copii nu înseamnă o limitare, ci un mod diferit de a vedea lumea. Cu sprijin potrivit și intervenție specializată, copiii cu tulburare de spectru autist pot evolua remarcabil.

  Programează o consultație de psihiatrie pediatrică pentru a afla ce tip de sprijin se potrivește copilului tău.

Primul pas către progres este evaluarea corectă, realizată la timp.

Articol scris de Dr. Mihăilescu Georgiana - Medic primar Psihiatrie Pediatrica

📍  Unde poți găsi sprijin

Programează o consultație